luni, 11 decembrie 2006

Princess Mononoke

Un film de referinta. O fabula moderna si unul dintre cele mai meseriase desene animate (anime) ever, "Printzesa Mononoke", te poarta intr-o lume fantastica populata de zei intrupati in animale gigantice, spirite ale copacilor si oameni iresponsabili gata sa distruga viitorul tuturora in numele castigului personal.

Scris si realizat in 1997 de Hayao Myazaki, filmul urmareste povestea lui Ashitaka, ultimul print al unui trib pe cale de disparitie, in calatoria lui initiatica spre Spiritul Padurii, singurul care ar putea sa-l vindece de blestemul giganticului zeu-mistretz. In calea lui, o va intalni pe San (Printzesa Mononoke) o tanara ce lupta pentru a proteja padurea si pe Lady Eboshi, stapana Orasului de Fier.

Ashitaka va trebui sa gaseasca un echilibru intre aceste doua forte opuse: pe de o parte dorinta oamenilor de a-si depasi conditia de animale si a invinge fortele inspaimantatoare ale naturii si pe de alta parte natura care mentine viatza tuturor, inclusiv a oamenilor care incearca sa o distruga.

Cu radacini adanci in folclorul japonez povestea aduce in discutie subiecte grave ca razboiul, ecologia, morala si principiile de viatza. Un film care trezeste copilul din tine...

joi, 7 decembrie 2006

Ceatza

Mâncătorul de cifre s-a trezit tulburat de piuitul enervant al ceasului. Era dimineatză dar soarele înca nu răsărise şi prin fereastra aburită se vedea o beznă cetzoasă. Aprinse veioza, bâjbâi pe lângă pat după telecomandă, aprise televizorul şi se întoarse pe partea cealaltă. Se trezi din nou cam dupa 45 de minute. Era târziu... Se aranjă pe fugă, bărbierit, dintzi, păr, un duş rapid.

Debordant de energie infulecă din mers vreo două coloane de numere de telefon ca un mic dejun concentrat. Traficul spre birou era infernal. Cele 3 benzi de mers primeau cu greu 4 rânduri de maşini care înaintau greu, bară la bară spre intersecţia blocată. Cifrele curgeau din radio. 0% dobândă, 36 de rate, 60 de rate, 2 miniştri, 4 secretari de stat, 21 de milioane de euro... Continua să ronţăie. "În ritmul ăsta o să mă îngraş" îşi spuse înghiţind şi numărul de magazine electrocasnice din Bucureşti.

Parcă maşina şi urcă rapid cu liftul până în birou. Deschise calculatorul. 9 mailuri noi. Deschise programul de calcul tabelar şi începu să înfulece. Nici nu-şi dădu seama cum trecu timpul.

Mânca într-una: cote de piaţă, target-uri de vânzări, preţuri recomandate, preţuri media, previziuni de vânzari... simţea că explodează.

Privi pe fereastră. Se lăsa seara şi aceeaşi ceaţă lăptoasă imbraca totul. Închise calculatorul, îşi luă sacoul, paltonul şi fularul şi coborî. Ieşi din parcare şi se încadră în trafic între două maşini. Oră de vârf, circulaţie bară la bară, întuneric, ceaţă lăptoasă. O altă doză de cifre la radio. Continuă să le înghită neatent, ca un desert târziu, nedorit şi uşor fad. După o oră de mers opri peste drum de magazin. Trebuia să-şi ia măcar o pâine. Coborî din maşină, închise şi traversă strada pe trecerea de pietoni. Autobuzul frană brusc dar prea târziu.

De la nivelul asfaltului vazu clar cum prin ceaţa din faţa sa treceau frumos încolonaţi cei şapte pitici.