Companiile ascultă consumatorii?

Suntem asaltaţi de reclame din toate părţile, la orice oră, în orice canal media: în maşină la radio, pe bilboard-uri statice sau animate pe străzi, LCD-uri în farmacii, inimioare în ferestre, mesh-uri pe orice clădire, stickere pe autobuze, butaforii în centru, promoteri la colţ de stradă şi în magazine, grafitty-uri pe orice gard, spoturi acasă la TV, la cinema, pe mail, în fiecare pagină de internet, în cutia poştală, în reviste şi ziare, la concerte, în WC-uri, pe cer deasupra litoralului sau ADfel la Motoare.

Companiile ne vorbesc. Prea mult chiar. Dar ne mai şi ascultă? Aceasta e întrebarea pe care o pune un marketing manager de la Microsoft într-o reclamă fantastică la Microsoft Digital Advertising Solutions.



Oare se poate recuceri dragostea consumatorilor? Bună întrebare... Şi dacă da, cât costă?

IKEA

E oficial. Bucureşti-ul e stăpânit de isteria IKEA - Liviu Mihaiu dixit azi dimineaţă la Radio Guerilla. Adevarul e că magazinul ăsta cred că va reedita succesul Carrefour care a creat cam aceeaşi isterie la deschidere. Când s-a deschis Carrefour Orhideea de exemplu vedeai pe toate coclaurile bucureşteni disperaţi care cărau uscătoare pliabile de haine (cred că a fost hit-ul nr.1 al magazinului).

Acum poţi vedea peste tot (cam de la aeroportul Băneasa până la magazin) oameni cu plase sau cutii IKEA. În prima zi (miercuri) se pare că au avut peste 6000 de vizitatori şi au vândut peste 29000 de articole, iar în weekend a fost omor de-a dreptul. Se pare că are un asemenea succes încât unele persoane se simt obligate să-şi sublinieze lipsa de interes pentru magazinul în cauză doar pentru a se delimita de mainstream.

No apăi nici eu n-am scăpat de isteria în cauză. Şi sincer nu-mi pare rău deloc. Magazinul e super bine organizat: construit pe 2 nivele, cel de sus cu un fel de labirint prin care treci fluent, ghidat de săgeţi de orientare, unde poţi să vezi o expoziţie de mobilier şi diverse aranjamente pregătite pe tipuri de camere şi tipuri de apartamente iar cel de jos cu un fel de depozit tip Metro în care te duci singur şi îţi pui liniştit în coş produsele dorite.

Cum spuneam totul e foarte bine organizat, fiecare produs din expoziţie are etichete pe care ţi se explică ce poţi să faci cu produsul respectiv şi pe unde îl găseşti în depozitul de jos. Culoarele sunt largi astfel încât poţi să treci relativ uşor chiar şi când sunt foarte multe persoane în magazin.

Un mare plus aş da restaurantului tip cantină de la etaj unde poţi mânca civilizat la preţuri de bun simţ feluri de mâncare specific suedeze. Exemplu: o porţie de somon cu catofi natur, legume şi sos te costa 8 RON. Asta în condiţiile în care un sandwich la Snack Attack costă 7 RON iar o shaorma la Spring Time e 6 RON. Mai mult decât decent. O altă surpriză plăcută: când ne îndreptam cu coşul spre casă un angajat ne-a servit cu flacone de apă plată FOR FREE. Doar aşa... să te simţi bine înainte să plăteşti marfa. Un gest civilizat şi frumos neobişnuit pentru miticismul bucureştean. Şi asta evident pe lângă baloane, steguleţe, bombonele, creioane şi alte chestii pe care ţi le împărţeau prin tot magazinul. Frumos.

Plăteşti frumos marfa şi treci de case şi poate ţi-o fi foame după atâta plimbat prin magazin (vreo oră-două lejer). Nici o problemă. La ieşire poţi să-ţi cumperi un hot-dog cu 1 RON (în aceeaşi zi am mâncat încă un hot-dog identic la Baby Expo în Sala Polivalentă cu 3.5 RON !!!!) şi un pahar pentru suc cu 2.5 RON. Paharul ţi-l umpli singur de la dozator. De câte ori vrei. NO KIDDING. Civilizat nu?

Tot pe la ieşire poţi să-ţi cumperi şi pentru acasă câteva chestii de mâncat specific suedeze tot la preţuri OK. Nu m-am putut opri să nu cumpăr un pachet de chipsuri, o borcan de hering în sos de muştar şi un salam din carne afumată de ren, toată povestea 10 RON.

Trucuri de marketing? Evident. Marketing pur: află ce are nevoie consumatorul şi ajută-l să fie cât mai mulţumit de tine ca să mai revină şi să cheltuie cât mai mulţi bani. Nu cum se proceda la noi: fraiereşte consumatorul să vină la tine şi ia pielea de pe el.

Economie de costuri? Evident. Dar făcute cu cap. Uite că poţi face economie de costuri şi oferind servicii conexe de acest gen foarte ieftin şi făcând o adevărată filozofie de brand din asta. Cum economiseşti costurile? Vinzi semifabricate nu produse finite pentru că dai mobila dezansamblată. Pe de o parte nu plăteşti ansamblarea în fabrică, pe de altă parte o transporţi şi o depozitezi mai uşor şi mai ieftin.

Interviu de angajare la IKEA. "Luaţi un scaun şi faceţi-vă comod!"

Recunosc că am petrecut aseară cca. o oră montând un cufăr (dintr-un teanc de scânduri şi o mână de şuruburi şi şurubele) dar cel puţin am ajuns să-mi cunosc cât se poate de intim mobilierul. Până la ultimul şurub.

Partea bună? Până la urmă sistemul ăsta suedez mi se pare foarte educativ. Poate am fost noi prea obişnuiţi să primim lucrurile de-a gata şi în felul acesta tot poporul poate să înveţe că dacă vrei ceva mai ieftin trebuie să pui şi tu umărul, să strângi şi tu un şurub. Dacă nu, poţi în continuare merge la Mobexpert să-ţi cumperi o băncuţă din trei scânduri de pal gata ansamblate la 330 RON (cufărul pomenit mai sus mult mai funcţional şi din lemn masiv combinat cu placaj, neansamblat e drept, a costat 290 RON).

Diesel.com

Uite un super exemplu de publicitate "ne-ortodoxa" venind din partea mărcii Diesel.

Dacă intraţi pe www.diesel.com veţi constata că este "hackuit" de două fete simpatice care au "răpit" un vânzător dintr-un magazin Diesel şi îl ţin sechestrat într-o cameră de hotel fiind filmate în permanenţă de o serie de camere de luat vederi.

Vi se pare cunoscut conceptul? Da, este chiar un fel de Big Brother interactiv în care puteţi să discutaţi în direct atât cu fetele cât şi cu "victima" lor.

Enjoy!